vineri, 18 noiembrie 2016

Savarina reinterpretata


Nici nu stiu cu ce sa incep mai intai , as avea atat de multe de povestit despre acest desert atat de legat de copilaria noastra, incat imi este de-a dreptul imposibil sa imi ordonez gandurile astfel incat ideile sa poata curge natural, de la sine, de aceea daca observati ca trec de la una la alta, explicatia este foarte simpla, emotiile sunt atat de mari , tare greu de controlat!

Trebuie sa recunosc ca mi-a placut la nebunie provocarea sosita din partea lui Cosmin Dragomir sa gatim o farfurie traditionala romaneasca pe care sa o reinterpretam pentru concursul organizat de Simfonia Boutique Ramnicu Valcea, Repovestim retetele bunicii, desi stiam de la bun inceput ca va fi un desert, un desert simplu care ma gandeam ca ne va fi inspirat de cartea de bucate veche (Buna Menajera ) pe care o avem in dotare...totusi nu m-am mai putut opri din visare...

Si asa a inceput aventura...cu rasfoirea celor peste 1000 de retete romanesti mai mult sau mai putin traditionale...dar spre surprinderea mea, dupa cateva ( tare putine) pagini cartea s-a deschis aproape de la sine si mi-a readus in minte cea mai frumoasa perioada a vietii , copilaria!



Adevarul este ca imi doream de tare multa vreme sa incerc sa readuc acasa gustul copilariei, nu as putea sa va spun exact de ce nu am gasit un ragaz pana acum sa duc gandul la bun sfarsit, insa probabil ca a fost nevoie aceasta ocazie sa ma pot mobiliza cu adevarat1

Oh ce bine imi aduc aminte gustul acelor savarine cumparate de la mica cofetarie din cartier, unde se gaseau cele mai bune dulciuri din lume si unde nu aveam acces pe cat de mult mi-as fi dorit eu, un copil tare pofticios, mare amator de dulciuri sub orice forma s-ar fi prezentat ele.

Nu mai stiu exact cu ce frecventa ajungeam sa savurez aceste minuni, insa stiu ca arareori le mancam direct de la cofetarie, imi amintesc ca le cumparam si le aduceam acasa impachetate intr-o coala alba de hartie de care se lipea frisca pe drum si care mai apoi era linsa cu foarte mare atentie sa nu ramana  cumva vreo picatura risipita si numai dupa aceea treceam la operatia propriu zisa de inghitit la propriu a minunii insiropate si dulce...

Oh ce vremuri frumoase, tare calme si senine!

Sper din suflet, cu aceasta ocazie sa reusim sa aducem din nou savarina in centrul atentiei noastre si sa-i redam locul pe piedestal si sper ca acest gust clasic recreat sa impresineze amintirile copiilor nostri asa cum amintirile copilariei noastre sunt atat de legate de parfumul lor, de aceea va propun sa nu mai pierdem vremea si sa trecem la treaba.


Ingredientele de la care pornim sunt mai mult decat simple...
  • 5 oua bio sau de casa
  • 100 g. zahar brut pudra 
  • 100 g. zahar brut
  • 1 lingura faina einkorn alba bio Terra Natura
  • 1/2 lamaie bio cu tot cu coaja
  • 6 portocale
  • 3 linguri pesmet din paine cu maia bio
  • 250 g smantana dulce bio pentru frisca proaspata
  • putin unt si faina pentru forme
  • o steluta de anason
  • putin zahar si coaja de lamaie rasa pentru crocant
1. Separam ouale , stoarcem lamaia si maruntim coaja acesteia.
Amestecam galbenusurile cu zaharul pudra, sucul de lamaie si coaja acesteia pana se omogenizeaza bine de tot si obtinem un amestec cremos.

5 galbenusuri bio
1/2 lamaie bio cu coaja cu tot
100 g. zahar brut pudra

2. Adaugam gradat faina alba si pesmetul, continuand sa amestecam pentru o omogenizare cat mai buna...

1 lingura faiana alba einkorn bio Terra Natura
3 linguri pesmet din paine bio cu maia

3. In paralel in mixerul planetar din dotare batem bine albusurile, pe care le incorporam usor in primul amestec.

5 albusuri bio

Formele pregatite in prealabil, tapetate cu unt si faina primesc pana la margine compozitia obtinuta si se introduc in cuptorul incins la 165 °C timp de 40-45 min. , timp in care savarinele se rumenesc si ne innebunesc cu mirosul care se raspandeste in casa!

4. Stoarcem portocalele si dizolvam zaharul brut in sucul obtinut, dar nu fierbem siropul, incalzim doar usor sucul pentru a ca acesta sa se dizolve mai usor si anasonul stelat sa isi poata lasa minunata aroma, fara a depasi 40°C ca sa nu distrugem vitaminele.

6 portocale
100 g. zahar brut
o steluta de anason

5. In formele proaspat scoase din cuptor punem sucul de portocale peste savarinele fierbiti pentru ca acesta sa poata fi absorbit cat mai bine si punem in locul acestora zaharul si coaja de lamaie pentru a obtine crocantul.Batem frisca si montam..


Et voila, va invitam sa visam impreuna si sa ne amintim de perioada minunata a copilariei fara griji la care ne poarta cu gandul aceste minunate savarine cu gust acrisor si textura aparte!




2 comentarii: