Ovidiu si prietenii lui Diddl

La multi ani Luca !

Mini tortulete

Ce spuneti despre aceste mini tortulete facute la 37°C in mare graba , ca si proba de gust pentru doua torturi , o comanda si un cadou plecat la drum lung , in conditii de caldura mare...monser!

Chopin si ursuletul...

Va mai amintiti tortuletele in miniatura pe care le-am facut anul acesta de Paste ?...Mini pe iarba...cu siguranta , dar ceea ce nu stiati este povestea lor completa...
Sarbatorile Pascale , cum bine stiti , planificasem sa le petrecem la prietenii nostri dragi , in Polonia, dar din cauza unei viroze pe care am incaltat-o cu totii din Romania si am carat-o cu noi in Austria in vacanta de paste , am hotarat ca  nu suntem in stare sa ne deplasam cu catel si purcel cei aproximativ 1000 de km care desparteau Thermenland de Varsovia si ca atare am ramas pe loc , fara rezervari in continuare si complet dezorganizati pentru a ramane...

Testoasele mire si mireasa...

Va mai amintiti mireasa si mirele ursuleti?...cu siguranta ca da...
Cristina si Calin si-au dorit cu aceeasi ocazie pe tortul facut cadou nasilor sa troneze doua testoase mire si mireasa , iar eu am fost mai mult decat incantata de dorinta lor nu de alta dar mi-am amintit cu cea mai mare placere nunta noastra...

Motul lui Raul

Pippi Langstrumpf si bucatarul vesel

Pe Ovidiu l-am cunoscut cu multi ani in urma, mai exact in clasa a VIII-a , cand d-nul profesor de matematica ( al carui nume imi scapa acum din pacate , dar cred ca era Dobosan...) de la Liceul de Informatica din Timisoara a adunat lotul de olimpici matematicieni calificati in etapa nationala , pentru pregatire in vederea participarii la respectiva olimpiada...

Un alt fel de mire si mireasa - in studioul S&B

Un alt fel de mire si mireasa...

Ta-da! Va prezentam creatiile Simplu si bun , fotografiate in timpul evenimentului special la care au participat figurinele noastre ocupand locul de cinste din fruntea tortului...

Multumim frumos Cristina si Calin pentru onoarea pe care ne-ati facut-o alegandu-ne sa luam parte la sarbatorirea celei mai frumoase zile din viata voastra , casa de piatra va dorim si ani multi si fericiti impreuna!

Tortul si fotografia nu ne apartin dar speram sa putem sa va mai prezentam cateva...

Iata ca am primit pozele , pe care ne face mare placere sa le prezentam, multumim frumos mirilor !

Ursuletii indragostiti

Dragii mei , nu ma pot hotara cu ce sa incep , atatea am sa va povestesc...
Am fost asaltata cu intrebari referitoare la torturile de ciocolata , mai exact la posibilitatea de a comanda aceste torturi , pe care , pana acum , le-am facut doar pentru noi si prieteni...raspunsul este in principiu nu , dar depinde de situatie...exceptiile intaresc regula nu-i asa?

Fetita si ursuletul...

 Sunt intr-o pana absoluta de inspiratie , este ceea ce pote fi mai rau atunci cand trebuie sa scrii un articol sau sa-i dai un titlu...si cine a mai patit-o stie cu siguranta ca asta nu se vindeca usor...leac nu exista si nici certitudini ca trece...

Dar sa ne intorcem la oile noastre , ca voi dragii mei prieteni nu aveti nici o vina si nu pot sa va pedepsesc si sa nu mai postez nimic , asa ca va veti fi nevoiti sa ma suportati cu sau fara inspiratie...de aceea va multumesc pentru rabdare!

Nu stiu cum e la voi , dar eu in ultima vreme stau foarte rau la capitolul timp , nu stiu exact ce s-a intamplat dar nu mai reusesc sa fac nimic cand trebuie si sunt permanent in urma la toate capitolele... si as putea sa va insir o lista lunga in acest sens...

Tortul despre care vreau sa va povestesc , este unul facut pentru o frumoasa duminica de 1 iunie , pe care am petrecut-o in compania unor prieteni dragi in aer liber cu foarte multe feluri delicioase de mancare pregatite cu multa pasiune de prietena mea Mariana si Mihaela nepoata ei...

Pentru ca printre invitati erau si doua fetite, finutele Mihaelei , initial planul a fost sa modelez doua fetite sau doua papusi , dar din motive de lipsa de timp am reusit sa finalizez una singura pe care am asociat-o  Mihaelei gazda noastra atat de draguta , preferata copiilor...

Personal nu sunt foarte incantata de modelaj , dar cum nu am mai avut timp la dispozitie pentru eventuale corecturi...va prezint ce a rezultat!

Un alt fel de bob...

Iata ca am ajuns sa va povestesc si despre tortul nasilor, un tort cu multa simbolistica, care mi-a facut o placere deosebita sa-l realizez ...

Initial, mi-a fost destul de greu sa iau o decizie referitoare la figurina care sa impodobeasca tortul , pentru ca facusem prietenilor nostri deja 2 torturi cu bebelus (cucu-bau si poveste de ciocolata) in pozitia sezand si pe burta , ca sa nu mai vorbim de tortul familiei facut in paralel cu acesta si care era cu bebe la baita!

Am avut o misiune dificila din acest punct de vedere, dar odata ideea pornita (care recunosc , nu imi apartine) nu am mai fost de oprit...

Cum la fiecare tort nou, profit de ocazie sa ma joc putin cu fondantul , tot asa am facut si acum cu acele fasii colorate pe margini , care initial au avut alt scop , dar efectul final mi-a placut atat de mult incat vor face parte de acum inainte din arsenalul de baza al decoratiunilor mele...

Aceeasi poveste o au si cifrele si literele de pe torturi si nu mica mi-a fost surpriza sa vad o cifra 1 copiata intocmai de o celebra realizatoare de torturi de prin sudul tarii, binenteles fara sa precizeze - asa cum ar fi fost firesc - sursa de inspiratie...

Surprinzator este ca a avut "exact aceeasi" idee la vreo trei saptamani dupa mine, asa ca daca veti vedea vreodata cifre, litere sau borduri cu capetele rasucite , veti stii cu siguranta cine s-a jucat pentru prima oara in acest mod...iar faptul ca am devenit sursa de inspiratie, nu ma deranjeaza defel , ci reprezinta un compliment extrem de frumos pentru mine...

Reactia familiei, a nasilor sau a invitatiilor nu pot sa o povestesc in cuvinte, a fost pentru mine mai mult decat ma asteptam , tortul a fost imediat asezat la loc de cinste , pe masa principala si admirat de toata lumea , iar aceasta a marcat momentul iesirii in public a primului dintre torturile mele...

Mai departe stiu numai ca a fost papat in intregime , cu mare placere , iar micul bob a ramas spre pastrare in continuare , intr-un loc special...

Cine isi poate dori mai mult?

Bine ai venit Mihaita !

Va mai aduceti aminte de povestea de ciocolata? ...tortuletul demo , pentru botezul baietelului prietenilor nostri dragi...?

Sigur ca va aduceti aminte , nu a trecut prea mult timp de atunci...

La multi ani Lucas!

 La sfarsitul trecut de saptamana am avut ocazia sa testez influenta caldurii excesive si a umiditatii asupra invelisului exterior al tortului...

Ocazia?

Colegul si unul dintre prietenii cei mai buni ai lui Patrik , Lucas, a implinit cu doua duminici in urma frumoasa varsta de 9 ani , iar la petrecerea organizata duminica trecuta (alegere foarte inspirata din punct de vedere climatic) in gradina casei de vacanta pe care parintii lui o au in Cheveresul mare au participat o gramada de copii cu parintii aferenti.

Desi am vrut initial sa fie o surpriza, sunt convinsa ca am esuat din acest punct de vedere si cadoul nostru a fost asteptat cu mult interes.

Executia tortului a decurs lin,  iar modelajul figurinei , care am tinut sa-l reprezinte pe Lucas cantand la instrumentul lui preferat mi-a reusit fara mari probleme , in schimb din faza finala a decorarii tortului pana la servirea lui , dezastrele s-au tinut lant...

Cu o saptamana in urma am constatat ca a devenit imposibila pastrarea torturilor in afara frigiderului chiar si pentru intervale scurte de timp din cauza umiditatii si temperaturii crescute a mediului ambiant , cum pivnita nu avem in dotare (loc ideal termic si hidric pentru ciocolata si derivate) am decis reorganizarea frigiderului ca sa pot obtine spatiu suficient pentru torturi...

Ceea ce nu am luat in calcul a fost diferenta de umiditate dintre mediul ambiant si frigider in afara celei de temperatura in intervalul de timp alocat decorarii finale , asamblarii si transportului indelungat...toate acestea spunandu-si cuvantul asupra straturilor superioare ale tortului care au devenit glisante...

Se pare insa ca aceste aspecte m-au deranjat numai pe mine , momentul tortului a fost  un deliciu...
Aparitia tortului a atras o gramada de capete micute si manute care se intindeau protectoare in jurul lui, declarandu-si fiecare parca posesiunea , mangaind delicat figurina si tortul si o gramada de telefoane si aparate foto care imortalizau momentul, a fost de vis...pentru mine,  o satisfactie greu de transpus in cuvinte...

Imediat ce sarbatoritul a suflat in lumanari figurina a disparut, dezmembrata cu mare satisfactie de toate acele manute pregatite de atac si...a fost infulecata instant , iar eu abia am reusit sa recuperez tortul dintre ei , sa-l pot oferi invitatiilor spre savurare!