vineri, 28 septembrie 2012

Preiselbeere Konfitüre...sau gem de merisoare



Dragilor, astazi am avut parte de o sedinta foto pe cinste cu un fotomodel atat de dragut, rapid in miscari si total imprevizibil , care a aparut in "studioul fotografic" total neasteptat , exact la momentul potrivit , in timpul pregatirilor initiale pentru punerea in scena , de aceea ii multumim frumos si ii suntem recunoscatori pentru ajutorul acordat...mai ales ca reteta participa la Provocarea Dulce Romanie a lunii septembrie pe scena pusa la dispozitie de Nicol avand teme "de-ale camarii".



Pentru astazi v-am pregatit o reteta care mie mi-a incercat rabdarea si va rog sa ma credeti ca natura m-a inzestrat cu o caruta intreaga , de aceea nu va recomand sa va apucati de asa ceva decat daca sunteti mai antrenati la acest capitol sau gasiti pe altcineva sa execute partea ei dificila...

Cred ca sunteti foarte nedumeriti si nu prea intelegeti despre ce vorbesc sau poate va ganditi ca bat campii...ei bine nu, va rog sa faceti un efort si sa va imaginati 10 kg de preiselbeere proaspat culese din padure cu pieptenul special (ma rog poate cu o zi inainte) sub forma a doua galeti mari , pline asezate langa dvs....

Stop!Preiselbeere-le , pe care am sa le numesc in continuare asa , pentru ca sub aceasta denumire le-am cunoscut cu multi ani in urma in Germania si asa ne-am obisnuit cu ele , sau merisoare , nu sunt altceva decat acele fructe mici si rosii cu gust acrisor-amarui care cresc in padure in compania afinelor cu calitati cel putin la fel de interesante, dar din pacate cam neglijate la noi in tara.

Daca ar fi sa-mi scormonesc bine memoria , imi amintesc ca pe vremea copilariei , cand hoinaream prin munti si mancam afine pe saturate le cam ocoleam crezand ca nu sunt comestibile...
Mai apoi , in studentie , intr-o toamna , cam tot pe vremea asta , in Muntii Apuseni, la Arieseni , am avut ocazia sa le degust defapt pentru prima data sub forma unei supe sau salate acrisoare din fructe proaspete dar nu mai pot sa-mi mai amintesc sub nici o forma cum era facuta...

Asa, sa revenim dara la oile , pardon galetile noastre pline cu fructe, frunze , crengute , muschi si te miri ce alte maruntisuri mai poate sa adune pieptenul special la trecerea lui prin tufa plina cu fructe coapte...cine nu stie nici nu isi poate imagina...iar proba de foc consta in alegerea bob cu bob a 10 kg de  fructe mici ( ca sa nu le mai socotim si pe celelalte 3 kg pe care le-am impartit in mod egal intre frigider si congelator...) si a le separa de acestea...
Sa nu va imaginati ca veti scapa cu aceasta operatie de toate frunzulitele sau crengutele din dotare , nici o sansa , dar reduse la o cantitate neglijabila nici nu se mai simt printre fructe...


Odata depasita aceasta etapa, ce urmeaza este o joaca de copii , daca avem si suficiente oale incapatoare in casa sa punem bobitele la fiert , le punem pe foc si daca am umplut oalele asa cum am facut-o eu in poza ramanem cu ochii pe ele si mai amestecam din cand in cand sa nu se umfle in pene si sa dea pe dinafara...
In momentul cand amestecul clocoteste in intreaga lui masa si fructele isi schimba foarte putin culoarea din rosu in bordo fara a-si pierde forma , se adauga zaharul (1 kg.) in raport de 10 la 1 si se mai lasa foarte putin la clocotit pana se topeste complet si sucul se ingroasa foarte putin...
Punem compozitia neomogena obtinuta in borcanele pregatite in prealabil si...









...le ascundem bine sa nu fim tentati sa le deschidem imediat!



22 de comentarii:

  1. Deci eu am sarit cateva(esentiale) etape.Nu le-am cules eu, ci le-am cumparat din piata.Le-a pregatit mama.Ceea ce ma face sa apreciez si mai mult munca, efortul si nu in ultimul timp pozele!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim frumos pentru aprecieri!...important este ca sunt in camara , nu-i asa? :))

      Ștergere

  2. La fix ! Am luat azi din piata merisoare si le-am pus la congelator dar miine o sa mai iau sa fac si gem ! Deci , 1kg zahar la 10 kg fructe ? Cam ce cantitate de gem a iesit din aceste cantitati ? Pui gemul fierbinte in borcane si apoi le intorci cu gura in jos sau cum procedati voi ? Fotografiile te imping spre bucatarie !!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ciao Gratiela si scuze pentru raspunsul intarziat , dar am cam ramas in urma cu toate...
      Eu am pus 1 kg. de zahar la 10 de fructe ca sa nu modific gustul merisoarelor , dar cred ca pana la 3kg de zahar la aceasta cantitate de fructe se pot adauga fara ca la final sa se simta acest lucru in gust , iar pentru conservare zaharul este indicat...asa ca ramane la alegerea ta proportia de zahar adaugata (daca cumva nu ai facut-o deja si raspunsul meu vine prea tarziu).
      Intr-adevar asa procedam cu borcanele , dar nu am numarat cate au iesit in final , cu atat mai mult cu cat am folosit borcanele ramase disponibile in casa , de diferite forme si marimi ... scaderea in volum este undeva la 2/3-1/2 din volumul initial , in functie de timpul de fierbere (la mine a fost 2/3).
      Multumim mult pentru complimente si te mai asteptam cu drag pe la noi!

      Ștergere
  3. Ah, de unde merisoare ? Nici macar afine nu-s pe-aici ... O delicatesa !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din padure...mai exact de la piata ...
      La cate delicatese sunt pe acolo , mai trebuie sa si lipseasca cateva...multumim mult!

      Ștergere
  4. Minunat arata gemul de merisoare, iar pozele sunt pline de caldura si culoare! Va imbratisez cu cel mai mare drag! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Laura draga mea, iti multumim din suflet si te imbratisam si noi cu mare , mare drag!

      Ștergere
  5. Un deliciu! Servesti Preiselbeer-Konfitüre si pe lînga un snitel frumos alaturi de cartofi piure, asa ca nemtii? Mie îmi place :)
    O zi frumoasa va doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim mult de tot!
      Binenteles ca o servim si in varianta in care am facut cunostiinta cu ea , mai ales alaturi de wild...
      O noapte senina sa ai , ca linistita la nemti ma gandesc ca e tot timpul...

      Ștergere
  6. Miroase a toamna! Iar voi ati ilustrat acest anotimp cat se poate de bine, atat prin foto, cat si prin explicatiile la reteta.
    Buburuza a asigurat figuratia sau poftea la merisoare?:)))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este Carmen, multumim frumos!
      Buburuza a aparut exact la timp pentru figuratie , sa fi poftit la merisoare sau sa fi fost atrasa de culoare?

      Ștergere
  7. Nu am facut niciodata si nici nu am mancat , cu toate ca in drumetiile noastre mai mereu am gasit !!! :(:(:( Cred ca din cauza rabdarii s-a intamplat asta , nu am suficenta , inca !!! ;)
    Borcanasele sunt superbe , si vb Mayei , cred ca e grozav langa carnita si cartofi !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mare pacat Adina, pentru anul viitor am in plan achizitionarea unui piepten pentru a-mi putea culege singura minunatiile astea direct de la sursa...cat despre rabdare, cel mai simplu ar fi sa incepi cu cantitati mai mici sa, te poti antrena mai usor...

      Ștergere
  8. Nu cred ca am vazut niciodata asa ceva pana acum. Felicitari pentru rabdarea demonstrata :)

    Si tot niciodata nu am vazut ghinda asa de lunga :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim mult de tot! Ma gandesc ca nu ai mai vazut "tehnica" de preparare a gemului , ca fructul exista si in America in varianta cultivata ce-i drept...
      Ghinda era una obisnuita, din Parcul Botanic din Timisoara, cred ca tie si buburuzei v-a parut lunga...:)))

      Ștergere
  9. super! si eu am facut gem de merisoare si sunt extrem de incantata de el!

    RăspundețiȘtergere
  10. daiana, m-ati tentat si am facut si eu pt prima data, desi nici cel de la ikea nu-mi place.
    rezultatul a fost usor amarui. ma gandesc ca asa sunt fructele? am pus zahar in proportie de 2 la 10.
    teo

    RăspundețiȘtergere
  11. Teo, ce bine imi pare! Intr-adevar fructele sunt acrisoare dar usor amarui, insa noua ne plac la nebunie, nu ai gustat deloc fructele inainte de a le pune la fiert?

    RăspundețiȘtergere